in Cultura nr. 485

Toate acestea au fost aruncate in aer de ultima carte a lui Adrian Schiop, Soldatii. A fost nevoie de aproape zece ani pentru ca Ego.Proza de la Polirom sa produca cel mai bun roman al seriei, desi Adrian Schiop a fost acolo de la inceput, cu fictiunea autobiografica pe bune/pe invers.(…)
Si asta pentru ca experienta din Soldatii e relatata din postura unui personaj sincer cu sine si cu ceilalti pina la invectiva – gata sa-si asume fiecare fapt cu lejeritatea celui care nu mai are nimic de pierdut. Rezulta de aici o formula de proza pe care as numi-o realism hardcore, tocmai din cauza caracterului necontrafacut al transcrierii. Formula e aceeasi din pe bune/pe invers sau Zero grade Kelvin, insa, fata de ele, Soldatii are o tensiune narativa iesita din comun – care-l face sa para primul thriller al mizerabilismului romanesc. Daca formula era bine conturata inca de la primul roman, subiectul care sa puna in valoare intregul talent al lui Schiop a fost identificat abia acum. (…)
E multa umanitate si frumusete in reziduurile acestui roman puternic, unul dintre cele mai puternice din ultimii ani.