in Romania literara nr. 25

Marea miza a lui Adrian Buz din 1989 are in vedere felul in care participarea la un miracol – Revolutia – se anuleaza, descreste si devine indiferenta. Euforia dezarticulata ascunde altceva: timpul, bucati de viata pierdute. Adrian Buz alege calea simbolica a unei duble risipiri: o data timpul armatei, anchilozant („In toata viata noastra nu am intilnit erori ale naturii cite am gasit in armata”) si apoi Revolutia insasi, la care protagonistul nu poate participa direct, din pricina unui accident stupid. Internat in spital in timpul evenimentelor, el nu poate iesi, pentru ca ar fi dezertor, iar ranit, el devine un erou fara voie in deruta generalizata. Conteaza, asadar, felul in care i se interzice individului, prin farsele destinului, activarea memoriei istorice.