Bucurestiul Cultural

Petre Barbu construieste o fantasma personala a Romaniei de ieri si de azi. Si o face punind la bataie “ cu verva “ o imaginatie de-a dreptul suprarealista si o stiinta de cineast. Autorul reuseste acolo unde altii au ratat cu brio. Controlul stilistic impecabil, autoironia parsiva si cinismul bine temperat, lipsa narcisismului formal, claritatea si complexitatea eficienta a compozitiei trimit cu gindul la Kurt Vonnegut. Cele mai sinistre porcarii si ticalosii, cele mai penibile momente sint relatate senin, cu un irezistibil umor negru sec, de un narator autist. Evenimentele se deruleaza ca intr-un desen animat grotesc, povestea are ritm si dinamism, iar scatologicul si injuraturile sint, asa-zicind, <>. Blazare onoreaza cartea de vizita a unui prozator redutabil.