pe gandul.info

In ultima carte, ati creat un portret al Annei Pauker, portret care a dus la anumite reprosuri. Ce ati vrut sa transmiteti?
Eu nu am avut intentia de a o reabilita si nici n-as fi putut. Dar ceea ce m-a interesat pe mine, si aceasta ar putea interesa si pe altii este cum o fata dintr-o familie saraca, foarte religioasa, dintr-un sat din Moldova, ajunge sa devina un comunist fanatic, pentru ca sa sfirseasca pina la urma sub o conspiratie a propriilor ei tovarasi. Mi s-a parut ca destinul acesta care se incheie printr-un cerc arata ceva despre ce este existenta si ce este istoria fiecarui om in conditii extreme.
E usor acuma sa-i bagam pe toti intr-o oala, si n-as zice ca nu-si merita soarta, dar din punct de vedere al scriitorului, care nu trebuie sa fie un procuror, ci interesat de ce s-a intimplat. Cum stiti, in Crima si pedeapsa, eroul este un tinar nihilist care omoara o batrina total nevinovata. Ai zice ca este un monstru, dar pe parcusul a citeva sute de pagini autorul incearca sa inteleaga acest tinar chinuit.