Articolele din Seinfeld si sora lui Nabokov sint, toate, rezultatul acestei renuntari, marcate formal prin schimbarea titlului rubricii (care a devenit „Biograffiti”). Simona Sora comenteaza acum, dintr-un punct de vedere intens personal (asa cum, se stie, n-o prea fac cronicarii) carti de ieri sau carti de aiurea. Nu se limiteaza, adica, la aparitiile recente si nu se opreste la literatura romana. Lasa ierarhiile si sistematizarile in seama altora pentru a se dedica in schimb unor cozerii care au ca justificare si scop un singur lucru: placerea de a citi literatura (uneori, cum ea insasi o spune, de a citi „senzorial” literatura). Prim-planul il ocupa acum autori ca Olga Tkarczuk, Bashevis Singer, Zeruya Shalev, J.D. Salinger, Elif Shafak, Mario Vargas Llosa, Roberto Bolaño si altii, cititi din scoarta-n scoarta sau pomeniti in treacat. Foarte putini romani, si aceia alesi dupa un criteriu special. (...)
Pentru criticul care este Simona Sora, a scrie despre literatura situindu-te inauntrul ei (si nu pe margine, nu la o distanta prudenta) pare sa fie vital. Modelul acestui tip de raportare la comentariul literar e evident: Lucian Raicu.