în revista Apostrof, nr. 11/2022

Cu pauze comice, de felul portretizării fugitive a unui dresor neamţ de şoareci (se aduce o pisică la reprezentaţie), istoria lui Radu Mârza cuprinde mai multe episoade de cercetare, detectivistice, cu suficient suspans de bună calitate; unul dintre acestea este elucidarea circumstanţelor în care a fost realizată o fotografie de grup, cu Coşbuc, Elena Vaida-Voevod, dr. Demetriu Ciuta, Al. Vaida-Voevod şi Caragiale, la Karlsbad, la o masă a unui local, identificându-se locul exact (Cafe Kaiserpark) şi momentul (iunie 1911). Un capitol exotic este cel al înalţilor prelaţi (greco-catolici) care călătoresc la băi, figuri unioniste marcante, precum mitropolitul românilor din Ardeal şi Ungaria, Ioan Meţianu; fostul mitropolit al Ugrovlahiei, Ghenadie; episcopul Partenie al Dunării de Jos; episcopul Iosif Goldiş al Aradului, dar şi patriarhul României, Miron Cristea. (…) Dincolo de pasiunea cercetătorului, de motivaţiile ştiinţifice, există şi o miză personală a lui Radu Mârza, dezvoltată din vacanţele copilăriei, petrecute la bunicii din staţiunea Teplice, Cehoslovacia, care „m-a familiarizat de timpuriu cu ceea ce înseamnă o staţiune balneară: hoteluri şi vile în stil clasic şi Secession, corsoul şi străzi peste care pluteau miroasele sulfuroase ale izvoarelor balneare, Kursalon-ul, pavilionul unde cânta orchestra, parcul cu aleile lui străjuite de copaci seculari, printre care răsar diferite monumente, nelipsitul parc cu lebede“. Completate şi verificate cu texte din blogul personal (peregristorii.wordpress.com), cercetarea despre Călători şi pacienţi români la Karlsbad argumentează o perspectivă complexă despre imaginile colective ale sinelui.