pe omiedesemne.ro

În fiecare povestire, personajele își desconspiră, întâmplător sau nu, punctul nevralgic, călcâiul lui Ahile, fondul emoțional, fluctuant și întunecat. Totodată conștientizează, într-un mod matur, acele situații care au condus la un eșec sau la o ruptură în viețile acestora. Dincolo de epiderma fragilității lor se regăsesc destule resurse de sensibilitate și uimire. (…) Personajele acestea nu epatează, nici nu se blamează pentru existența pe care o duc. Doar participă, cu o dezinvoltură spirituală, forjată la focurile unui umor de situație, sănătos, la spectacolul cotidianului. Fiecare protagonist se află sub hipnoza realității înconjurătoare și, sub acest aspect, apare naturalețea și firescul existenței lor la cumpăna dintre ficțiune și realitate.