pe citestema.ro

Dacă s-ar putea da un premiu doar pentru cât de tranșant poate fi protagonistul narator în literatură, atunci pe podium s-ar afla și acest titlu. Nici de această dată Mihai Radu nu se dezminte. Realitatea înfățișată nu e șlefuită la colțuri, nu e ascunsă de o poleială strălucitoare, nu vrea să îndulcească impresiile nimănui. (…) Repetiția pentru o lume mai bună devine un banc sec pe care Paul l-ar putea spune prietenilor în una dintre serile în care trăiește o nouă dovadă a lumii în care nimic nu poate fi reparat, dar în care, tot la final, se ivește și rezolvarea. Gustul amar al unei lumi autentice e îndulcit de libertatea pe care, în final, protagonistul și-o asumă pe deplin. Nu e o lume mai rea cea în care hotărâm că nu suntem datori nimănui cu nimic, mai ales dacă nu au existat tocmai premisele unei lumi mai bune. E doar o lume în care cineva decide că viața poate arăta și altfel dacă, deodată, lași în urmă tot ceea ce nu a fost așa cum ai sperat că ar fi trebuit să fie. Un roman echilibrat, onest, cu savoarea unui stil care nu încearcă decât să dezgolească artificiile inutile din literatură. Romanul lui Mihai Radu nu e o repetiție, ci un spectacol reușit.