O temă centrală a romanului, care ține de parcursul dantesc al lui Ducu prin intestinul Paradisului-penitență construit din piulițe și fire metalice, se concretizează în sugestia sinuciderii intrinsece cu finalitate creatoare, căci din fărâmele unei realități destrămate, muribunde, va renaște întregul univers. Aceasta urmează, astfel, modelul facerii, al sinuciderii originare, fiind pe cale, învăluită într-o lumină aurorală, ca ultimă declarație de dragoste înaintea vieții, să ardă în flăcările istoriei, ale omenirii spre purificarea firii pătate de sângele unei eternități care a fost cândva timp, al unui paradis care a fost cândva om.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri