pe scena9.ro

(...) cartea despre care am ales să vorbesc nu mai are în prim-plan extremismul legionar românesc, ci radicalizarea unei minorități etnice care, de-a lungul istoriei, a fost o victimă principală a naționaliștilor români. Prin urmare, „tribalismul” secuiesc poate fi explicat atât ca reacție la românismul din Transilvania ultimului secol, cât și ca o ramificare externă a naționalismului maghiar într-un sens mai larg. Romanul autoficțional al lui Dósa, Multă forță și un dram de gingășie, radiografiază intersecțiile acestui fenomen delicat din Ardeal, în special în momentul în care unul dintre personajele sale centrale (Atti, prietenul naratorului) aderă la mișcarea naționalistă maghiară HVIM (Mișcarea de Tineret 64 de Comitate). Din nou, machismul, violența și puterea sunt centrele de greutate ale dreptei, doar că de cealaltă parte a baricadei.