pe Meridianultimisoara.ro

Povestirile lui Robert Șerban sunt centrate pe stări oarecum izolate, insulare, dar care se regăsesc în cotidian, o relatare cu naturalețe a unor atitudini, gesturi, emoții, rutine, dar care prin simțul de observație deosebit al naratorului trezesc vigilența cititorului, pentru că așteaptă ceva care trebuie să urmeze spectaculos. Și, într-adevăr, finalul vine în mod neașteptat, nu e neobișnuit, dar „ nu-l putem ghici din prima”. Aici este „schepsis-ul” povestirii, ne pune în fața unui final inedit, în cele mai multe cazuri cu un umor sănătos, ori cu o subtilă ironie și rafinată autoironie. Cartea se citește cu plăcere, ușor, datorită talentului autorului de bun povestitor, senzației de deja-vu a cititorului, pentru că întâmplările par cunoscute din cotidian, al urmăririi detectiviste a finalurilor, dar și a caracterulu scurt al povestirilor. Și totuși, profunzimea observațiilor, mersul narațiunii, descrierile surprinzătoare impun revenirea asupra textului, reluarea lecturii, încât banala întrebare „ce-a vrut să spună autorul?” devine prilej de meditație, printr-o lectură confortabilă, plăcută, cu satisfacția desoperirii unui final neașteptat așa cum ne-a obișnuit scriitorul.