pe bookhub.ro

Problema centrală de la care pornesc interogațiile celor doi autori privește modalitatea în care societatea umană s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 30.000 de ani. În mod cert, așa cum precizam mai sus, liniile ce ar permite o asemenea reconstituire sunt în mare parte frânte. Ne lipsesc de cele mai multe ori documentele scrise, iar arheologia nu poate suplini diverse aspecte atât de necesare. Poate și din aceste cauze, viziunea care s-a impus într-o bună măsură a fost, conform percepției autorilor, false, cu implicații politice teribile și menite a face trecutul inutil de plictisitor. Or, în acest moment intervine problema inegalității sociale, care a făcut obiectul multor dezbateri intelectuale și continuă să suscite un interes major în zilele noastre, mai ales în condițiile polarizării averilor. Sau, așa cum scriu cei doi autori, totul „nu este decât reluarea la nesfârșit a unei povești spuse pentru prima dată de Rousseau în 1754.” (…) Cartea scrisă de David Graeber și David Wengrow este densă și surprinde atât de multe aspecte, fenomene și situații încât face imposibilă condensarea lor în cadrul a câteva pagini. Este tratată în profunzime o perioadă de cinci milenii, surprinsă pe diverse continente, în locuri mai mult sau mai puțin cunoscute, iar argumentația se sprijină pe o cantitate masivă de informații de natură arheologică, antropologică, istorică, psihologică și așa mai departe. Sunt luate în calcul posibilități dintre cele mai surprinzătoare, sunt aduse în discuție și demolate mituri sau ipoteze ce căpătaseră calitatea de certitudini. Merită subliniată, de asemenea, prezentarea fenomenului sclaviei, care comportă premise surprinzătoare și este departe de a fi uniform, așa cum s-a crezut. Un capitol just prezentat privește violența umană și formele sale de manifestare în această perioadă, din nou, cu interpretări mai puțin sau deloc intuite. Este tratată cu multă atenție, de pildă, problema matriarhatului și rolul femeii în cursul acestor secole, rol care ar trebui serios reconsiderat. La fel, se pune la îndoială viziunea eurocentristă asupra istoriei, fenomen menit a greva asupra interpretării oneste, principiu aplicabil, de altfel, întregii istorii, cu condiția, aș adăuga, de a nu trece într-o altă extremă, în condițiile în care tentația de părăsire a echilibrului nu este deloc neglijabilă.