pe filme-carti.ro

N-am scris proza scurta ca sa-mi fac incalzirea pentru ceva de mai larga respiratie, ci pur si simplu fiindca asa mi-a venit. Mi s-a parut ca subiectelor pe care le aveam de exploatat intr-un anumit moment al vietii mele (anul 2004) li se potrivea mai bine geaca povestirii decit paltonul romanului. Cit despre public, el inca se hraneste cu halci, nu cu ciozvirte. Sau poate cu ambele, dar privilegiindu-le pe primele. Si cum editurile raspund, chiar daca n-o recunosc, stimulilor din piata, e limpede ca romanul ajunge mai usor in librarii si se impune numeric in fata prozei scurte. Ceea ce presupun ca se va intimpla si de-acum incolo.