in Observator cultural nr. 697

Unul dintre cele mai luminoase capitole din volumul Ce a fost – cum a fost il are ca protagonist pe acest profesor de literatura atipic. Sintem in 1940, cind elevii evrei, eliminati din scolile „romanesti”, isi continua studiile, in regim ghetoizant, la licee evreiesti, particulare, infiintate ad-hoc. La „Cultura B”, Paul Cornea, elevul dotat eliminat de la „Mihai Viteazul”, va avea parte de o intilnire formativa decisiva. Fiindca profesorul lui de literatura este Mihail Sebastian.
Evocarea lui este centrata, in fragmente consistente, pe descrierea modului de „predare” a cunostintelor. Obiectul acestor lectii fiind scriitorii romani, felul in care Sebastian si-a inteles profesoratul explica foarte multe: „Orele cu Sebastian constituiau, intr-un soi de contratimp ironic in raport cu masurile de represiune a caror victima eram, o veritabila laudatio a creativitatii romanesti, exemplificata, entuziast si convingator, pe texte ale autorilor reprezentativi.”