in Familia nr. 3

Corina Sabau stie sa creeze personaje vii din alte materii epice: patrunderea devenirii din interior, certitudinea de a locui un spatiu prin descoperirea radacinilor, marginile fiintei insuficient prelungite de raporturile timpurii cu parintii si ramase dureroase pentru toate intilnirile cu ceilalti, dragostea ca reinventare a radacinilor de care omul se simte sectionat. Asadar spatiu, intimitate, devenire, plasate cu curaj in derizoriul contemporan. In interactiunea dintre ele mai exista o infinitate de lucruri care pot fi spuse sau care dau sens vietii si care pot fi substanta unui roman.
Un roman al nuantelor afectivitatii, Dragostea, chiar ea propune ciocnirea a doua durate din interiorul aceleiasi stari: a iubi in opozitie cu a te intilni cu dragostea.