Sint sincope, e adevarat, dar ele se acopera cu sens pe parcurs. Caci memoria pierduta a protagonistului nu e pierduta si pentru cititor – el stie ceea ce Brunul a uitat. Din punctul de vedere al lui Bruno Matei insa, sigur, golul imens de memorie pe care-l are il transforma intr-un fel de „marioneta construita din piese disparate”. Pina la urma insa, si cu memoria in stare relativ buna, cred ca observatia este valabila pentru oricine dintre noi, nu? Altfel, personajul a plecat, intr-adevar, de la o poveste reala, pe care am descoperit-o in cartea Inchisoarea noastra cea de toate zilele a lui Ion Ioanid. Insa doar punctul de pornire e comun: acolo, Ioanid descrie drama unui detinut pe nume Sviatoslav Tabacaru, care-si pierduse memoria dupa ce fusese lovit in cap, cu un piolet, de un gardian. Am preluat povestea asta reala, abia schitata, si am pornit de la ea in construirea „vietii” lui Bruno Matei.
Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor. Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus. Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.
