in Club Diverta

„De ce scriu cei care scriu?” Raspunsul l-am aflat in cartea lui Amelie Nothomb, O forma de viata. Scriitori scriu de nevoie. De pofta. De foame. Din rivna. Dintr-un imbold launtric atit de puternic incit ardoarea de-a potrivi cuvintele intre ele e mai presus de agonia indoielii asupra artei care-o nasc. Aroganta de a-si expune viziunea asupra lumii e ca o scara de incendiu prin care cauta evadarea.
Nu doar a lor, a sinelui, ci si-a intregii lumi. O forma de viata este o cartulie care iscodeste dupa exact aceste „mici slabiciuni” ale scriitorilor: mindria si visul de-a repara lumea, de-a o salva, dorinta de-a avea acces la sufletul oamenilor, pe care simt ca ii cunosc in profunzime asa cum isi cunosc si personajele. Cu un amestec de emotie si neliniste, scriitoarea Amelie ne dezvaluie un schimb de scrisori dintre ea si un soldat american obez, Melvin Mapple, care lupta in Irak de sase ani.