pe blog.carturesti.ro

Un oras cu stradute intortocheate, cu misterele si povestile sale apasatoare. Cu istorii dureroase si conturi neincheiate. Dar un oras ce invata din nou sa traiasca. Astfel arata Barcelona lui Carlos Ruiz Zafon in Prizonierul cerului, cea de-a treia carte a tetralogiei Cimitirului Cartilor Uitate.
Zafon este un povestitor cu har, care nu are o problema sa schimbe registre si tonuri. Nici una din cele trei carti-surori de pina acum nu seamana cu celelalte, iar actiunea romanelor – ce parea independenta cind a aparut Jocul ingerului – arata acum ca o broderie. Descriindu-si cartile intr-un interviu, Zafon spunea ca Umbra vintului reprezinta promisiunea, Jocul ingerului – tenebrele, iar Prizonierul cerului – clarificarea, iesirea la lumina si pregatirea pentru marele final.