in Art Act Magazine, nr. 167

Ce poate fi mai ciudat decit un irlandez care alege sa locuiasca in Bucuresti? Unul care prefera sa munceasca „la negru” pe un santier in loc sa obtina confortul unui salariu decent si a orelor fixe. Ó Ceallaigh e genul de nonconformist care strabate Europa in cautarea haosului, agitatiei, distractiei, in mijlocul carora traseaza oaze de liniste si normalitate.
Titlul reprezinta un vers al poetului persan Jalal al-Din: „Acest loc e un vis/Numai cel care doarme crede ca e real.//Apoi moartea vine ca zorile/si te trezesti rizind/de ceea ce credeai ca-i suferinta”. Aici sta ideea centrala a volumului, una clasica, dar mereu la fel de pregnanta: lumea nu e decit un vis, uneori frumos, deseori grotesc, in care ne tirim ca niste somnambuli decerebrati.