in Mozaicul, nr. 7

Nu e vorba de un roman, ci de un volum de istorie bine si accesibil scris, al carui titlu e destul de explicit pentru a nu mai fi nevoie sa-i povestesc continutul. Inainte de a-l citi nu aveam deloc pareri bune despre conducatorii nostri din ultimul secol, iar opinia mea despre Danemarca era mai degraba neutra. Dupa vreun sfert din carte m-am gindit ca nu doar asupritorii ne-au adus unde sintem, pe la jumatatea ei am realizat ca nici stramosii nostri n-au prea avut parte de lideri mai luminati decit noi, dupa trei sferturi m-am dumirit ca ghinionul ereditar de care ne plingem e in mare parte produsul nostru, iar cind am inchis-o de tot m-am intrebat ce om normal ar mai ramine-n tara dupa ce-ar citi-o. Ca efect secundar al acestui volum de cinci sute de pagini, am devenit fan al danezilor. Daca-l veti citi o sa aflati de ce.