Ar fi foarte usor sa asemanam romanul lui Nichita Danilov cu Maestrul si Margareta al lui Mihail Bulgakov, pentru ca intr-adevar, la o lectura superficiala ori numai conditionata reflex de moda comparatiilor, similitudinile par a se gasi din plin, inclusiv faustianul pact cu diavolul. Si totusi exista suficiente elemente care sa-l indeparteze pe cititor de la o lectura in acest registru si sa-l indrepte spre o altfel de decodificare, una din multele posibile, pentru ca aceasta carte poate fi citita in cele mai diverse chei. Substratul filosofic si religios, existent in ambele carti, este completat la Nichita Danilov de unul mitic, profund si deliberat arhaic, recistigat si reconstruit cu migala de bijutier, in ciuda unui apetit prea vadit ludic (pina la burlesc) pentru hiperbola si pentru metafora personificatoare.