in Dilemateca

Pentru Andrei Makine, istoria si memoria se intersecteaza in registrul sumbru al esecului si al suferintei, intr-o continua drama a inadaptarii. Ivan Sutov, un scriitor rus exilat in Franta, traieste o criza existentiala intensa. La cincizeci de ani, totul in viata sa pare ca se destrama in iluzie si neputinta. Si-a pierdut putina faima dobindita in lumea literara, a devenit aspru si incrincenat in discurs si atitudine, iar iubita sa, mult mai tinara, nu mai pare dispusa nici sa-l admire, nici sa-i tolereze vituperatiile la adresa prezentului decazut. Il paraseste pur si simplu, lasind in urma citeva carti si o scrisoare politicos-binevoitoare. […]

Desi povestea are accente melodramatice uneori neverosimile, ramine o marturie tulbura toare despre o experienta-limita. Volski si Mila sint, fatalmente, victimele marii istorii – ca intotdeauna, cruda si oarba –, insa ei sint si prilejul unei meditatii despre experienta si memoria individuala ca repere autentice in explorarea trecutului.