in Academia Catavencu

Se duc Ilf si Petrov in America. Nu ca sa petreaca Revelionul, nici ca sa caste gura, ca turistii. Vor sa se documenteze la fata locului asupra situatiei maselor largi de americani si cum de mai e posibil capitalismul acolo, la sfirsitul anului 1935 si chiar si la inceputul lui 1936. Dorul de orinduirea sovietica ii macina, fireste, inca de la plecare. Asa ca nici n-ajung bine la New York ca, in loc sa se plimbe prin oras, sa vada ce fac localnicii noaptea pe Broadway-ul luminat ca ziua, pornesc in cautarea maselor largi adevarate, la un adapost pentru saraci. A doua zi, intr-un restaurant pentru newyorkezii obisnuiti, vad amindoi ca se gasesc de toate, la preturi mici. Si noteaza ei antreuri, fripturi, garnituri, salate, peste, inghetata si nu stiu cite soiuri de suc, dar, ca sa nu-i lase gura apa infometatului cititor sovietic, se grabesc sa adauge ca mincarea n-are gust, fiindca e preparata dupa metode capitaliste. Iar New York-ul o fi el plin cu de toate, admit ei cu parere de rau, insa trebuie sa platesti pentru ele, in dolari!, chestie cu care americanii s-au resemnat, desi e criza.

Pornesc ei deci intr-o calatorie pina in California si inapoi, dupa ce fac rost de un ghid, si din banii lor putini isi cumpara un Ford nou-nout. Ce observa Ilf si Petrov pe drum? Mai intii recunosc ca, in ciuda orinduirii sale nedrepte, America are sosele impecabile. Apoi ca americanii sint prietenosi, primitori si ca n-au chef de revolutie nici macar cei care mor de foame. Ceea ce-i mai insenineaza e ca indienii constienti sint exploatati in rezervatii, ca situatia negrilor constienti e intolerabila, iar la Holywood se fac filme proaste.

Cu toate astea, remarca Ilf si Petrov contrariati, albii constienti sint putini, desi platesc rate, au datorii la banci si au auzit ca in Uniunea Sovietica e mai bine. In concluzie, le-a placut lor in America? Le-a placut, dar, daca au facut timpenia sa se intoarca acasa, puteau sa recunoasca asta, fara sa rida cititorii de ei ca n-au ramas acolo?