in interviu pe agentiadecarte.ro

Perioada sarcinii propriu-zise a fost magica. Nu doar pentru ca mi se schimba corpul si asta se intimpla pur si simplu, fara voia sau stiinta mea, si nu doar pentru ca ma inchipuiam ca o casa in sfirsit locuita. Auzeam lucruri pentru care inainte avusesem urechile astupate, vedeam mai mult si mai semnificativ si, de citeva ori, am avut straniul sentiment ca realitatea venea spre mine, fiind, de fapt, aspirata de carte. Intram intr-o librarie, cind inca eram supla, si vinzatoarele brusc incepeau sa vorbeasca despre cum au trait ele graviditatea, mergeam la cosmetica si, dupa un perete despartitor, o voce de femeie povestea o nastere, la stiri, seara, vedeam intimplari cu gravide, in ziare gaseam articole tot despre asta. Eram speriata, oripilata, dar mai ales coplesita de ceea ce descopeream. Cerul… a crescut asa, pe mai multe paliere, din mai multe voci, din convorbiri telefonice si consultatii, din amintiri si istorii cindva auzite. Imi doream o carte care nu alunga, m-am straduit s-o fac prietenoasa. Cind un prieten, critic literar, mi-a transmis ca stie o fata care a hotarit sa aiba un copil dupa ce a citit aceasta carte, am fost foarte bucuroasa. Nu e de ici colo sa izbindesti un ghid de maternitate.