in Romania literara

Volumul de proza scurta Muzica pentru cameleoni, publicat de Truman Capote in 1980, face parte, dupa o diviziune la care recurge autorul insusi, din cel de-al patrulea ciclu de creatie, care presupune un pas inainte in tehnica prozei nonfictive, a carei piatra de temelie o pusese in 1966 prin romanul Cu singe rece. [...] Ceea ce incinta poate cel mai mult in prozele din Muzica pentru cameleoni este neinscrierea lor pe o traiectorie predeterminata. Cititorul nu poate prevedea ce urmeaza si nici cind se apropie de sfirsit, cu atit mai mult cu cit sfirsitul nu este intotdeauna sfirsit. «Relatarea» este, de cele mai multe ori, intrerupta brusc, parind un decupaj cinematografic, iar cititorul ramine ratacit intr-un labirint, din care stie totusi ca exista cel putin o iesire. Si mai are o certitudine: precizia spectacolului orchestrat de Capote este fantastica.