Acest ultim volum al sau este o culegere pe cit de variata, pe atit de vie. Nu-i lipseste nimic pentru a da masura artei lui Capote. Prozele scurte si foarte scurte din prima parte a culegerii (scrise cu rafinament, cu umor si cu simtul acela extraordinar al limbii si al detaliilor), microromanul «Cioplitorul de sicrie» (nonfictiune in siajul lui «Cu singe rece», redind o serie de crime al caror autor ramine nedovedit - ca in filmul «Zodiac» din 2007 al lui David Fincher) si, partea cea mai savuroasa, «Portretele conversationale», in care scriitorul reda citeva discutii si intilniri cu personaje mai mult sau mai putin celebre (actritele Pearl Bailey si Marilyn Monroe, criminalul Bobby Beausoleil sau scriitoarea Willa Cather), dar si cu o menajera guraliva, plus un delicios dialog cu sine («I: In ce ai vrea sa te reincarnezi in viata de apoi? R: Intr-o pasare - de preferinta un uliu.»).
Elegant, rafinat, dar si intruziv (isi trage de limba «personajele» cu o naturalete uimitoare), foarte bun ascultator si portretist (capabil sa redea dialoguri de pagini intregi), ironist pina la malitie, inteligent, plin de sine, dar mereu spiritual si provocator, fara arogante grosolane, Truman Capote este genul de scriitor care electrizeaza orice scrie. Cameleonii «muzicii» acestei carti sintem, de fapt, noi!