Radio Romania Cultural

Un psihanalist, mai exact un specialist in psihodinamica, va investiga relatiile pe care Tess le-a avut cu proprii parinti. Se va intreba daca nu cumva situatia actuala este o repetare a copilariei sale si va incerca s-o ajute pe Tess sa inteleaga ca problema sa vine din aceea ca evita sa-si asume trecutul si ca reia inconstient rolul mamei unice cu care s-a confruntat, si ea, in copilarie. Pe de alta parte un terapeut cognitiv-comportamental va dori sa modifice tiparele de gindire negativa, credintele tacite care submineaza increderea de sine a clientei, observă autoarele volumlui ”Terapia integrativa. Ghid practic”. Terapeutul cognitivist va incerca sa schimbe impreuna cu clienta cognitiile negative care provoacă depresia, gindurile de genul ”Dacă dau gres cu un copil sunt la fel de rea ca parintii mei si nu are nici un rost sa continui”. In fine, pe linga psihanaliza si cognitivsm, o a treia orientare ar putea veni dinspre grupul de terapii umanist-existentiale. Accentul va fi pus aici pe crearea unui cadru afectiv in care clienta sa simta că e acceptata asa cum este si sa reusească sa se perceapa mai bine tot ce face si gindeste in prezent, aici si acum. Un gestaltist, de pilda, o va incuraja pe Tess să-si observe gesturile, respiratia, atitudinea fata de prezent, dar si asteptarile fata de terapeut. Scopul ar fi ca Tess sa se cunoasca mai bine si sa stie să-si foloseasca benefic propriile energii.