la Bookfest 2009

As vrea sa fiu pentru scurt timp Dumnezeu, chirurg sau medic legist, sa-i sparg capul lui Istodor, sa-l scormonesc cu forcepsul, cu penseta, cu carligul, cu toporul sau cu drujba sa vad ce naiba se ascunde in creierul lui si cum funcţioneaza.” Referindu-se la cartea lui Eugen Istodor, Iaru a spus ca “cel mai ciudat lucru este ca nimic din ceea ce spune el in carte nu ne surprinde. Le stim foarte bine, nu e nimic nou. Si Iliestii si Magurenii si minerii…Toate acele lucruri fac parte din viaţa noastra, sunt viaţa noastra, dar le-am uitat. E paradoxal faptul ca le-am uitat, dar le stim totusi pe de rost(…) Citind cartea lui Eugen, am sentimentul ca ma vad pe mine insumi din afara, de parca as fi in moarte clinica si imi privesc corpul meschin si penibil de undeva de deasupra. Cartea lui e ca o oglinda in care nu te vezi prea bine.