in Observator cultural

Extrem de interesant se dezvolta relatia dintre scriitor si povestitor. Scriitorul este un personaj a carui voce nu se aude, el este deocamdata scribul care consemneaza vorbele lui Tristano, fara a lansa nici un comentariu, nici o obiectie, fara a pune intrebari, ascultind sfatul lui Tristano de a culege „tot ce poti, bucatelele ce sar”, caci „chiar si firimiturile, chiar si delirul meu sint tot eu”. Mai mult, tocmai in aceste firimituri se poate surprinde ceea ce e semnificativ intr-o viata. Prezenta scriitorului, in umbra, este insa puternic resimtita, datorita numeroaselor adresari ale personajului catre cel pe care l-a desemnat sa ii noteze ultimele cuvinte.