in Romania literara

Interesul unei carti ca Exercitiu de sinceritate vine in primul rind din metoda si abia apoi din informatie. De altminteri, insasi marturia, expusa cu o intirziere de trei decenii, e livrata aici cumva sofistic. In sensul ca, pe parcursul reconstituirii faptelor, si mai ales a emotiilor de atunci, evidenta devine eventualitate. (...) „Breslele nu suporta nici o ofensa”, conchide el la capatul unui splendid Exercitiu de sinceritate in care a stiut sa supuna (cu atita nuanta) irevocabilul doctrinar la testul relativului cultural. Tristetea urbana a cartii poate fi citita astazi, macar circumstantial, ca un epilog insingurat al Amintirilor... scrise in 1994 impreuna cu Matei Calinescu.