in REPUBLIK

Stiu ca pentru mine scrisul e o usurare, e un fel de a exprima ce simt si ma bucur de el asa cum e, gasesc ca-mi face placere, pentru mine e mai degraba un hobby, ceva ce-mi face placere sa fac. Pentru mine scrisul e aproape involuntar. Nu public multe carti si atunci cind simt nevoia sa scriu una, ca e in mine ceva care trebuie exprimat, atunci ma asez si incep sa-mi planific o carte si apoi o scriu. Exprim ceea ce simt intr-un anumit moment din viata mea prin personaje fictionale si intrigi fictionale si fantezii. In American Psycho e vorba despre un barbat innebunit si, da, e o critica a valorilor culturii si societatii americane. Dar, in acelasi timp, e in mare parte vorba despre mine, pentru ca scriam despre mine. Eram foarte furios pe valorile anilor ’90 si pe valorile Americii si eram furios si pe mine ca le luam de bune, pentru ca o parte din mine o facea. American Psycho dezvaluie o parte din estetica mea care era derivata din miscarea punk de la mijlocul anilor ’70, care isi exprima furia intr-o maniera foarte socanta, cu intentia de a-si soca oamenii pentru a-i face sa inteleaga despre ce e mesajul lor.