in Cotidianul

Cind Robert Serban, cunoscutul poet roman, mi-a povestit cu ani in urma despre maseurul orb de la Moneasa – care poseda o biblioteca imensa de aproape 30.000 de carti –, care, pentru a nu-si pierde pasiunea literaturii, isi obisnuise pacientii sa-i citeasca, mi-am dat repede seama de marele potential al acestei povesti rupte din viata. L-am intilnit pe Ioan, ne-am imprietenit, am discutat mult cu el, i-am cunoscut trecutul, am vazut biblioteca si am mers la Borsa, satul lui natal. Din pacate, Ioan a murit la doua luni dupa aparitia cartii, dar a tinut in mina macar un exemplar al editiei germane. Ioan ma rugase sa nu-i descriu viata asa incit cititorii sa aiba mila cu el. Trebuie spus ca el a trait in mare demnitate si dupa propriile crezuri, in timp ce noi, vazatorii, deseori ne abandonam principiile pentru motive mult mai superficiale. Eu i-am raspuns ca literatura nu are retete facile, ca eroul cartii mele este mult mai complex si mai demonic decit adevaratul Ioan. Personajul meu se impotriveste orbirii spirituale, imbogateste pe altii, dar ii si controleaza. El este un razvratit, un idealist, dar isi duce la capat cu egoism propriile scopuri. Scriind la roman, eu mi-am creat o viziune proprie despre un personaj ca Ioan si lumea in care traieste.