in Dilemateca

Volumul acesta are o istorie speciala. El a fost gindit ca o colectie de materiale academice despre Revolutia din decembrie 1989, ce ar fi trebuit sa fie publicate sub forma numarului a doilea al revistei Institutului Revolutiei Romane. Coordonatorul proiectului, istoricul Bogdan Murgescu a pornit la drum cu obiectivul de a da respectivei publicatii – si implicit Institutului – acea deschidere catre diversitate si dialog academic a carei lipsa fusese semnalata in repetate rinduri in trecut. Erau vizate, de asemenea, cresterea calitatii studiilor incluse in revista, prin invitarea unor contributori academici de valoare, atit din Romania, cit si din strainatate. Aprecierea calitatii studiilor propuse spre publicare s-a facut in sistemul peer-review, prin care fiecare studiu a fost evaluat - fara a se cunoaste numele autorului – de cite doi specialisti in istorie contemporana. Consiliul Stiintific al Institutului s-a opus insa publicarii revistei, invocind diferite motive de natura academica si ideologica. In final, materialele au vazut lumina tiparului sub forma unei carti editate la Polirom. Dincolo de discutiile pro si contra pe care le pot genera diferitele teze prezentate in carte, precum teoretizarea din perspectiva antropologica a mortii lui Ceausescu (Naja Bentzen) sau folosirea conceptului de «stat sultanistic» in cazul Romaniei comuniste (Peter Siani-Davies), volumul are citeva merite importante. In primul rind este construit in jurul ideii de deschidere catre dialog academic, prin lansarea unor directii noi de studiu, care merita sa fie dezbatute, continuate si extinse, sau chiar prin propunerea de agende de cercetare (ca in cazul studiului «The Romanian Revolution of December 1989»). In acelasi timp este vorba despre deschidere catre istoriografia internationala, prin contributiile unor cercetatori straini care imbogatesc studiul Revolutiei cu perspective noi, de tip out-of-box. Nu in cele din urma, trebuie remarcate diversitatea si prospetimea perspectivelor teoretice de analiza a Revolutiei, reunite in volum. Prafuita istorie descriptiva de tip «a fost sau n-a fost» este inlocuita cu abordari mai sofisticate, in care sint explorate legaturile dintre istorie si memoria individuala si sociala, fiind folosite totodata instrumente ale istoriei comparate, politologiei si antropologiei.