Suplimentul de cultura

Ernu evoca trecutul comic-glorios al cetateanului uresesist. Aparent isi asuma o nostalgie soft, fara mari pretentii, de amuzament, in care sint povestite amestecurile alcoolice ale lui homo sovieticus, in care sint trecute in revista socurile cine-erotice ale aceluiasi, in care toaletele intra intr-un soi de turbion nostalgic induiosator. Dar acesta nu este decit un ambalaj comercial pentru citeva mesaje dure, asumat de stinga, pentru afirmatii curajoase, tupeiste sau iresponsabile. Cum altfel poate parea o echivalare relaxata a comunismului cu capitalismul? Cum pot parea, cu un discurs intelectual dominator asumat anticomunist in Romania, meditatiile asupra mindriei cetateanului sovietic versus mindria cetateanului american?