Unica

Hai sa ne clonam toti in mileniul trei, hai sa lasam clarul de luna, ca e doar o planeta moarta, hai sa lasam chestia asta cu sexul si placerea, ca e doar un cocteil chimic in creierele noastre si, in general, hai sa lasam tot ce am acoperit, de la inceputul omenirii incoace, cu sensuri si-ntelesuri. Hai sa punem toti de git streangul sinuciderii occidentale pentru ca, oricum, sintem niste alienati si, oricum, nimanui nu i-ar pasa. Latul e mare si ne incape pe toti. Cam asta imi vine in minte post-Houellebecq. Arbori genealogici cu radacinile in eprubete, indivizi fara sine. Totul, proiectat in viitor. Amaraciunea vine cind sa realizeze ca scenariul sumbru al clonarii e inca departe, alienarea omului exista deja, peste tot: dezvoltarea societatii moderne isi plateste pretul.