în Scrisul rom nesc, nr. 1 (221)/2022

Citind volumul de proze scurte Cuțitul japonez ne amintim de modalitatea de acces la formele spirituale și sufletești originale. Sunt activate arhetipuri, simboluri care fac trimitere la o realitate atemporală, viciile și deviațiile de comportament unui cuțit japonez, cel care nu ratează ținta niciodată. Scrierile sale narative sunt exerciții splendide de satiră apel nd la metafore ușor decriptibile. De aceea, interpretarea textului trimite la concepția critică și cu tentă psihologică, aceea care susține că arta nu trebuie interpretată din perspectiva artistului, ci artistul trebuie analizat din perspectiva artei. Cu o asemenea pledoarie formulată de Norbert Groeben în interpretarea conceptelor filtrate prin viziunea lui Jung și Freud ne apropiem de universul narativ al lui Răzvan Petrescu. (…) Stilul condensat, cu tendințe spre minimalism în regim metaforic captează lectorul, iar prozele scurte sunt formula ideală pentru a lăsa cititorului posibilitatea de a-și reconstrui finalul. Vocea autorului și vocea personajelor se topesc într-un c mp al identității circumstanțiale care motivează acea voluptate anticipativă a cititorului. Acesta va alege ceea ce rezonează cu situațiile cunoscute dintr-o istorie recentă. (…) Sunt imagini apocaliptice care dovedesc arta narațiunii lui Răzvan Petrescu: povestirile sunt de un realism acut, redat în stil sarcastic și parodic, iar finalurile sunt cele ce plasează scriitura în zona artei veritabile. Este zona înțelesurilor multiple, este un exercițiu despre regresiunea și plurivocitatea vitală a literaturii.