în revista Spectator, nr. 3

Acesta este cel de-al şaselea roman al meu. Sunt lucruri pe care, atunci c nd vrei să le spui ca scriitor, cer încarnarea în diferite genuri literare. Ceea ce voiam să spun eu despre o sută de ani de ceţuri ideologice în mintea europenilor, avea nevoie de o respiraţie romanescă. Acest roman începe cu o înt lnire fictivă a lui Hitler cu Stalin, la Viena, în 1913, şi se încheie în context de pandemie în zilele noastre. Analizez în el, printre altele, mecanismul prin care artişti de prestigiu din Occident s-au lăsat orbiţi de diverşi dictatori şi de diverse ideologii promiţ nd paradisul pe păm nt. Printre personaje se numără şi un rom n care preferă să cerşească la Paris dec t să-şi lucreze păm ntul pe care l-a primit înapoi după căderea comunismului. Unul din firele narative ale acestei cărţi este legat de distrugirea clasei ţărăneşti prin colectivizare în anii ’50. O distrugere durabilă, pentru că ţăranul rom n nu şi-a mai revenit niciodată din acea dezrădăcinare, care a dezrădăcinat şi viitorul Rom niei, din păcate... Sunt multe dileme şi paradoxuri istorice pe care voiam să le abordez ca observator al aventurii umane şi nu puteam să o fac dec t într-un roman şi am avut nevoie, cum aţi observat, de multe pagini pentru a intra în miezul lor...