pe semndincarte.ro

Lavinia Braniște reușește de fiecare dată să aducă în poveștile ei aceste stări și intensități ale însingurării, aceste întîmplări și excese ale izolării aproape impuse ale personajelor identificate de ea, precum și ale întregii lor disponibilități de a se așeza în cuvinte, în cuvintele care reușesc să iasă din mințile lor și să se dispună în toate formele posibile pe care mai departe vor reuși să le umple și să le locuiască definitiv. (…) Mă găsești cînd vrei este o poveste a însingurării (pre)simțite, una în care lumina ascunde cu foarte mare siguranță umbrele care îi străjuiesc și care îi pîndesc strălucirile, acelea care îi urmăresc fiecare pas, pas pe care mai departe îl acoperă, pas pe care îl așază mai departe în întunericul dens și discret al uitării, al renunțării căutării urmei lui, a aceleia care ar putea readuce lumina și căldura ei la îndemînă, în proximitatea corpului din care au fost scoase și izolate.