Am citit Klara și Soarele după ce citisem Să nu mă părăsești. Ambele proze au structura romanului distopic şi, prin problemele de etică şi de psihologie aduse în prim-plan, nu sînt deloc simple SF-uri. Klara şi Soarele mi s-a părut mai interesant prin schimbarea de perspectivă pe care o creează: roboţii sînt surogate umane perfecte, au sentimente, trăiesc şi mor, în felul lor, din pricina singurătăţii. (…) După lectura acestui roman, s-ar putea să vă placă, din motive temeinice, mai mult roboții decît oamenii.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri