Recentul volum de studii consacrate de Andrei Corbea lui Paul Celan, apărut la Polirom, trebuie citit în cîteva registre – social, estetic, identitar –, avînd drept numitor comun completarea lui Peter Szondi la aforismul lui Adorno: „După Auschwitz, niciun poem nu mai este posibil decît dacă fundalul său este Auschwitz.” Chiar fragmentul de vers care dă titlul cărții, „nu vrea / cicatrice”, modus vivendi al supraviețuitorului care a trecut prin Holocaust, vine în sprijinul aserțiunii: rana nu poate să se închidă. Este o tulburare care se sustrage timpului.

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri