în Observator cultural, nr. 1059

(…) această proză este un exercițiu de eliberare, un amalgam organizat, asemenea acordurilor de jazz, o joacă limpede, clară, imaginea unui oraș, a oricărui oraș odată cu lăsarea întunericului. Aici Murakami se desfășoară în voie, în cel mai vulnerabil mod, cu tot ceea ce are el specific, și poate că, dintre toate textele, cu acesta ar trebui să începeți călătoria în universul său.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri