Un roman al cărui protagonist este Omul, un gen de personaj cvasigeneric, care a trăit în toate epocile istorice şi pe toate continentele, cu mai multă sau mai puţină glorie, dar nu mai puţin fascinant în diferitele lui ipostazieri, atunci cînd planul larg, panoramic, de sus, este abandonat, şi camera se apropie pentru a-l privi de foarte aproape. (…) Descrierile de natură sînt superbe, relaţia complicată a omului cu natura surprinsă perfect, dar la fel de bine sînt descrise şi surprinse şi jocurile copiilor dintre blocuri. S-a spus de multe ori, şi pe bună dreptate, că Ştefan Manasia este un stilist desăvîrşit. O dovedeşte încă o dată în acest volum de proză straniu şi special.
