Scena 9

Romanul Complezență are o structură sofisticată, lucru nesurprinzător de la o iubitoare a literaturii optzeciste rom nești și a celei sud-americane, la care la autoarea face aluzii sau trimiteri directe chiar în corpul romanului. Maia este o cititoare împătimită; citește în camera de gardă cărțile la zi ale autorilor rom ni ai momentului, cu Mircea Nedelciu în topul preferințelor. Chiar joaca (serioasă) cu poveștile, cu fețele personajului și cu copertele cărții pare a veni din direcția Șotronului lui Cortazar: literatura este ceea ce este și ceea ce face cititorul din ea. 

Complezență este, ca și Hotel Universal, un roman complex, deopotrivă istoric, social, psihologic și filozofic, pun nd în fața cititorului, așa cum face mereu literatura bună, probleme grele, fără să pledeze tezist pentru soluții anume. În fața avortului ilegal și a asistenței acordate în ultimele ceasuri muribunzilor din sanatoriul elvețian, Maia nu este militantă, ci umană, ezitantă și zguduită de greutatea vieții și a morții, și nu o Marianne cu steagul flutur nd pentru o idee. În aceeași măsură, romanul acesta este o explorare literară a corporalității, temă ce vine din cartea de debut a autoarei, eseul critic Regăsirea intimității. De la micul fetus cu piele translucidă la scenele de sex din prima parte, p nă la seniorii ridicați din pat cu aparate sofisticate, ca niște g ndaci metalici, pentru a li se face toaleta, corpul omenesc este, pe interior și pe exterior, sub lupa autoarei, obiect de contemplare uimită. 

Simona Sora este una dintre cele mai bune scriitoare ale noastre de azi. Scrisul ei curajos, pour les connaisseurs, în straturi succesive, cu trimiteri literare și psihanalitice, o plasează într-o galerie exclusivistă de scriitori rom ni care nu fac rabat de la literatura lor pentru módele zilei.