pe filme-carti.ro

Rîndurile așternute grațios de autor au deschis uși închise pînă acum pentru mine și am putut privi nestingherit în sufletul lui Luchian, așa cum sînt sigur că a fost și cum sînt la fel de sigur că el și-ar fi dorit să fie prezentat lumii – cu eleganță, cu sensibilitate, cu discreție și cu un mare talent de povestitor din alte timpuri. Căci asta este impresia lăsată de Veronica Niculescu, după ce am închis coperta a patra. Am avut senzația că am fost luat de mînă și dus prin acest labirint mai mult sau mai puțin întunecat al vieții unui Luchian chinuit de propriile amintiri și de propriii demoni de către un iscusit povestaș, asemănător unui trubadur medieval, care a știut exact cît de mult sau cît de puțin să atingă anumite corzi pentru a mă face să nu mă întorc îndărăt.