în Observator cultural, nr. 1016

Meridianul și alte proze – traducere din limba germană şi note de Andrei Corbea, ediţie revăzută, Editura Polirom, 2020 – conține, să o spunem din start, texte conjuncturale. Dar aceste ocazii i-au permis sau i-au pretins autorului să-și rostească nuanțat crezul. Primul dintre ele, despre pictorul Edgar Jené, datează din 1948, cînd Celan nu-și făcuse încă un nume, deși îi apăruse la Viena primul volum, Nisipul din urne. Important e că aici el folosește ca pretext viziunile suprarealist-onirice ale lui Jené pentru a-și prefigura cîteva dintre temele și mizele mari ale poeziei proprii. Viziunea sa e una obținută printr-o „spărtură prin pereții și împotriva realității“, cu scopul de „a putea păși în marele cristal al lumii interioare“.