pe citestema.ro

Emil Brumaru a inventat personaje, a scris povești cu ele și le-a invitat să fie martore sau să participe la alte povești, a amestecat personaje din povești cunoscute aparținînd unor autori care n-au știut unul de altul. A scris despre el însuși, Dintr-o scorbură de morcov (1988), despre oricine, Opera poetică III (2005) sau despre orice. „E-atîta liniște și-atîta nemurire/ În pietrele ce nu știu să respire.” Emil Brumaru a fost poezie. Cel mai mult îmi place să vorbesc despre poezia lui Emil Brumaru într-un singur fel: să-i recit versurile, cît mai multe, și după ce-am terminat de recitat să comentez spunînd un singur cuvînt: excepțional!