în revista Apostrof. nr. 4

În Iluziile literaturii rom ne, Eugen Negrici procedează la o demistificare a „miturilor“ ce au alimentat fenomenul literar rom nesc. În efortul redimensionării axiologice a unor opere, scriitori şi orientări, criticul recurge la judecăţi drastice, necomplezente, pentru dezamorsarea unor „mituri“ ale literaturii rom ne. (...) De la excesele protocronismului, la „rîvna sincronizării cu orice preţ“, de la „tabuizarea patrimoniului literar“ la canonizarea şi supralicitarea unor scriitori sau la obsesia vechimii, Negrici propune un tablou cuprinzător al maladiilor produse de o severă iluzionare de sine. Mecanismul iluzionării funcţionează, zice criticul, pe mai multe paliere şi dimensiuni, cu consecinţe şi grade diferite de efect asupra conformaţiei receptării adecvate a literaturii rom ne. Eugen Negrici inventariază cîteva maladii ale reprezentării de sine, de la „mimarea normalităţii“ la vanitatea sincronizărilor închipuite, la „obsesiile nobiliare“ sau la „obsesiile vechimii“, considerîndu-se că supralicitarea unor momente, accente culturale sau literare e prezentă mai ales în paginile de istorie literară.