pe peregristorii.wordpress.com

Sîntem în fața unei biografii … romanțate, dar aici romanțat nu are sensul acela ușor ironic și… ușurel, ci are un sens foarte serios. Este o biografie liberă, scrisă într-un mod foarte deștept sub forma unui set de scrisori pe care autorul, Caragiale, le-ar fi trimis amicului său Paul Zarifopol. Deci este o … autobiografie. O pseudo-autobiografie. Desigur, mai citim și despre o descoperire complicată a acestor scrisori în familia unei foste menajere care era în casa Caragiale de la Berlin, totul conturînd, cu umor, un nivel de suspans și așteptare care pregătește cumva corespondența care urmează.

Nu intru în detalii, las cititorilor privilegiul și bucuria de a se afunda într-un fotoliu, asemeni lui Caragiale, și să se apuce de citit această carte minunată.