În Dilema veche, nr. 841

În 1930, Victor Brauner pictează tabloul care se află astăzi în colecția Muzeului Național de Artă al Rom niei (Compoziție, 1930) al cărui prim-plan este dominat de trupul unui balaur. Balaurul, explică Andrei Oișteanu în volumul Ordine și Haos, este reminiscența folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul precosmogonic. Tabloul amintește de întunecarea cerului datorată, în mentalitatea populară, demonilor care „acoperă aproape tot orizontul”. Torța Soarelui este stinsă de demonii întunericului, care sînt amenințați – blestemați – în descîntece (Andrei Oișteanu, Ordine și Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională rom nească, Polirom, 2013). Înscrisurile, semnele și imaginile miniaturale din tablou, alăturate unui obiect asemănător reprezentărilor rozei vînturilor, amintesc de practicile meteorologiei magice din folclorul rom nesc. Andrei Oișteanu mai spune că demonii chtonieni bîntuie așezările omenești timp de 12 zile – care corespund simbolic celor 12 luni ale anului –, un timp de regenerare a cosmosului care „moare” (regresiune în haos), la sfîrșitul unui an, pentru a „renaște”, revigorat, în anul următor, Noul An. Tema originilor lumii este prezentă în creația brauneriană încă din anul 1930, cînd cel de-al doilea sejur parizian reprezintă pentru Victor Brauner un nou început. Distanțarea față de creația eclectică a avangardei rom nești și opțiunea pictorului pentru cea suprarealistă sînt oglindite în tablourile de la începutul anilor 1930.