în Rom nia Literară, nr. 16

Nu poți ignora stilul bulversant al Aglajei Veteranyi, ce duce cititorul într-un soi de cameră obscură a realității maladive. Un fel de cameră de joacă a unui copil veșnic trist. Ea scrie, de fapt, aceeași carte, doar că pornită din alt eveniment, la care se raportează un matur depresiv care nu și-a ucis cu totul inocența. Procesul interiorizării, extrem de plastic în patologia lui, are ceva din poezia neoexpresioniștilor și frisonul ludic al suprarealiștilor.

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri